![]() |
Gustul omului este mare boier - proverb (foto: Mihai Plǎmǎdealǎ) |
Anumite
lucruri nu se vor schimba niciodatǎ, unul dintre acestea fiind ciolanul afumat
cu fasole, combinaţie gastronomicǎ asociatǎ în Europa Centralǎ şi de Est cu
sǎrbǎtorile de iarnǎ, fel de mȃncare consumat fǎrǎ îndoialǎ în Evul Mediu cu
aceeaşi bucurie ca şi în zilele noastre. Membrii formaţiei Nomen Est Omen au pǎstrat
în memorie, în jurnal şi în albumul foto ceea ce reprezintǎ pentru ei însǎşi
ideea de fasole cu ciolan. Acţiunea s-a derulat la Sighişoara, la Casa cu Cerb,
cu ocazia unui festival numit Crǎciun Medieval. Maestrul bucǎtar, licenţiat în
fazan umplut cu fructe coapte şi vitǎ în sos de cafea, a mǎrturist ulterior cǎ
pentru o iahnie reuşitǎ “fasolea se spalǎ şi se pune la înmuiat în apă rece în
jur de opt ore. Ciolanul afumat, se lasǎ şi el într-un vas mare acoperit cu apă
rece cam tot atȃta timp, cu menţiunea cǎ apa trebuie schimbatǎ dupǎ patru ore.
Aceste pregătiri trebuie fǎcute seara, pentru ca mȃncarea sǎ poatǎ fi gǎtitǎ a
doua zi, odatǎ cu punerea ciolanului la fiert într-un vas mare cu foi de dafin şi
cimbru. În paralel, se fierbe fasolea, cȃteva clocote, dupǎ care apa este
aruncatǎ şi se completeazǎ cu apă rece, moment în care se adaugǎ un păstârnac
întreg, spălat şi răzuit de coajă. Vine apoi rȃndul unui sos preparat separat
cu cepe toacate mărunt şi morcovi daţi pe rǎzătoare, amestec călit în ulei
încins. Când ceapa devine transparentă, se adaugă roşiile tocate sau bulionul,
sarea, după gust, şi piperul. În efemerul moment în care boabele de fasole au
fiert pe jumatate se combinǎ cu ciolanul şi se lasǎ sǎ fiarbǎ împreunǎ. Este
greu de estimat un anume timp, deoarece întreaga poveste depinde de fasole.” Lucrurile
bune necesitǎ timp şi pricepere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu