 |
| "Repetiţia este mama învăţăturii" (foto: Anca Dobre) |
Spaţiul
şi timpul nu sunt omogene, cel puţin din punctul de vedere al celor care şi-au
reunit destinele sub semnul formaţiei Nomen Est Omen. În ideea menţionată, nu-i
acelaşi lucru să repeţi într-un spaţiu impropriu dintr-o (fostă) casă de
cultură ori pe scena unei prestigioase instituţii muzicale. Data, ziua şi ora
îşi au, de asemenea, semnificaţia lor, dacă nu secretă, cel puţin absconsă. Desigur,
este important ce fel de muzică “se pregăteşte”, cine o face şi câte reuniuni
sunt alocate pentru respectivul proiect. Repetiţia la Ateneu(ul Român), altfel
spus în clădirea Filarmonicii George Enescu, îşi are întotdeauna propria “lungime
de undă”. Gândul că de pe stativul de note ales a citit partiturile un maestru
desăvârşit sau că uşa sălii unde te afli a fost (alt)cândva deschisă de un mare
dirijor te transformă implicit în parte a unei sfere care îşi are centrul în
însăşi ideea de muzică şi perimetrul nicăieri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu