Public văzut de pe scenă - Soundcheck Nomen Est Omen (foto: Mihai Plămădeală) |
Sighişoara
este unul dintre acele locuri în care dacă ai pus piciorul, respectiv dacă ai
intrat în cetate pe sub Turnul cu Ceas, cu siguranţă vei reveni. Extrapolând, cei
care au fost prezenţi la măcar una dintre cele douăzeci de ediţii ale
Festivalului Medieval (organizate până în 2012), poartă în suflet pentru tot
restul vieţii spiritul acestui tip de manifestare artistică şi socială. Se
spune că omul sfinţeşte locul, dar uneori se întâmplă şi faptul magic ca energia
pozitivă a locului să se împartă (fără a se divide) celor care au
disponibilitatea afectivă de a o recepta. Publicul Sighişoarei este pe cât de
divers, pe atât de constant în ceea ce priveşte “compoziţia” sa internă.
Ediţiile se succed, la fel şi organizatorii ori participanţii, dar publicul
pare să fie mereu acelaşi. Noul şi vechiul coexistă aici nu doar în mod paşnic,
ci şi logic.
Mă-ntreb uneori dacă sighişorenii îşi dau seama cât de băftoşi sunt cu ambianţa asta medievală şi cu festivalurile...
RăspundețiȘtergere